Afectiuni ale inimii

1. ANEVRISMUL AORTEI TORACICE SI ABDOMINALE

Sunt dilatatii anormale, segmentare, congenitale sau dobandite ca urmare a afectarii peretelui arterial prin arteroscleroza, aortita luetica, infectie sau traumatism. Anevrismele aortei toracice – tulburari prin compresiunea organelor vecine. Complicatii: ruptura si emboliile in marea circulatie . Anevrismele aortei abdominale – durere in lombe (sale) si abdomen cu prezenta unei tumori pulsatile. Complicatii: ruptura. Anevrismul disecant al aortei are ca semn dominant durerea foarte intensa cu iradiere pe intreg traiectul aortei. Tratament: Medical – constand in scaderea obligatorie a tensiunii arteriale mai ales in anevrismul disecant. Chirurgical – de urgenta in anevrismul rupt; se rezeca, de asemenea, anevrismele simptomatice sau cele asimptomatice care se maresc progresiv.


2. ANGINA PECTORALA

Cea mai frecventa forma de manifestare a cardiopatiei ischemice cronice dureroase. Rar poate apar si in alte conditii decat cardiopatia ischemica: anemia severa, tulburarile rapide de ritm, hipertiroidiile, stenoza sau insuficienta aortica etc. Simptoame: durere retrosternala ce apare la efort, iradiaza in bratul stang, la baza gatului, cedeaza la repaus si Nitroglicerina. Uneori criza dureroasa apare si la repaus (angor de repaus). in general, crizele anginoase sunt produse de : efort , emotii, digestie, defecari borioase, fumat, medicamente (tiroida, efedrina). Stimuli provenind din alte organe (esofag, vezicula biliara, spondiloza vertebrala) se pot insuma cu cei veniti de la inima (angor intricot). Traseul EKG intre crize poate arata modificari de cardiopatie ischemica sau poate fi normal, in acest caz fiind utila proba la efort. Tratament: Eliminarea factorilor declansanti : efortul fizic (mersul repede, alergarea dupa vehicule), frigul, pranzurile abundente, emotiile, surmenajul, constipatia, alcoolul, tutunul, cafeaua. Tratamentul medical: a) Nitroglicerina cp. 0,5 mg – 1-2 sublingual In criza de angina; b) Tratamentul coronarodilatator dintre accesele anginoase: nitriti cu actiune prelungita (Pentalog, Izoket-izodinid) administrare cate ½ tb. * 3/zi; are actiune 4-5 ore; blocantii β adrenergici: Propanolol 40 mg ½ tb. * 3/zi (numai cu aviz medical avand contraindicatii absolute); blocanti de calciu: Nifedipin (Corinfar) 10 mg tb. 3/zi; derivati coronarodilatatori sintetici: Dipiridamol ((Persantin) 0,025 dg. 6/zi, Agozol, 60 mg – 2 cap/zi, Carbocromen (Intensain, Intercordin) 75 mg dg. 3/zi. Tratamentul chirurgical: este stabilit in urma coronarografiei si consta in diverse procedee de revascularizatie a miocardului. Terapia naturista recomanda: climatoterapia in perioadele de acalmie, la Tusnad, Vatra Dornei etc.

3.ARITMIILE

Sunt dereglari ale ritmului normal al inimii fie sub raportul frecventei, fie al regularitatii frecventei cardiace, fie din ambele. Cauze: cardiopatie ischemica, leziuni valvulare, hipertiroidie, insuficienta respiratorie, dezechilibre hidroelectrolitice, intoxicatie cu digitalice, alcool, tutun. Clasificare: 1) Aritmii atriale: a) tahicardia sinusala (frecventa inimii – 90-120/min.); b) bradicardia sinusala (frecventa sub 60/min.) In ambele este pastrat focarul normal al impulsurilor cardiace: nodul sinusal; c) extrasistolele atriale – impulsuri ectopice; d) tahicardia paroxistica atriala (frecventa 140-220/min. regulata); e) fibrilatia atriala si flutlerul atrial (tulburari de ritm neregulate). 2) Aritmii ventriculare: a) extrasistolele ventriculare; b) tahicardia paroxistica ventriculare; c) fibrilatia ventriculara. Tratament – vezi recomandarile la: extrasistole, tahicardie, fibrilatie.

4.ARTEROSCLEROZA 

Este o combinatie de modificari ale tunicii interne a arterelor constand in depuneri de grasimi ce se insotesc de o reactie fibroasa , depuneri de calciu si progresiv ulcerarea ateromului. Astfel, se produc stenoze progresive ale arterelor, iar prin ulcerarea placilor eteromatoase este favorizata coagularea = tromboza (astuparea vaselor). Simptomele sunt diferite dupa localizare: coronare, a. cerebrale, aorta cu ramurile sale. Factori de risc: predispozitia genetica, hiperlipemia, diabetul, hipertensiunea arteriala, tutun, obezitate. Tratament: Dieta: scaderea aportului de grasimi de origine animala; din grasimile ingerate (30% din ratia calorica), doua treimi sa fie de origine vegetala. Evitarea zaharurilor ce duc, de asemenea, la cresterea lipidelor sanguine. Medicatia hipocolesterolemianta: Heparina s.c. actiune de scurta surata, Clofibrat, Acid nicotinic (Vit. PP), dextrotironina etc. Terapia naturista recomanda : infuzie de paducel (50 g flori uscate la 1 litru de apa), 3 cani pe zi: vasc (15 g frunze proaspete la 1 litru apa), se bea intr-o zi; decoct de anghinare.

5. BLOCUL DE RAMURA STANGA SI DREAPTA

Este o tulburare de conducere caracterizata prin intarzierea stimulului inimii la nivelul ramurilor sale din ventriculi: cand conducerea este intarziata in ventriculul drept se produce blocul de ramura drept, iar in ventriculul stang – blocul de ramura stang. Cauze: cel drept poate fi congenital fara semnificatie patologica; ambele pot aparea in: cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, cord pulmonar, intoxicatii cu digitala, chinina, infectie reumatica etc. Diagnosticul este numai electrocardiografic, blocurile de ramura nu au simptoame clinice. Tratament: nu exista un tratament al blocului de ramura; prezenta lui atrage atentia asupra cauzelor ce l-au produs, deci conduita este dupa caz – coronarodilatatorie, tratament antiinfectios, inlaturarea medicatiei incriminate.

6. BLOCUL SINOATRIAL SI ATRIOVENTRICULAR

Blocul sinoatrial reprezinta o tulburare de conducere provocata fie de absenta stimulului sinusal, fie de blocarea lui la trecerea spre atriu. Blocul atrioventricular reprezinta o tulburare in propagarea unui stimul sinoatrial catre ventricul, astfel neavand loc contractia inimii la acel moment. Cauze: cardiopatia ischemica, cardiomiopatii diverse, intoxicatia digitalica, reflexe vagale pornite din iritatia organelor interne. Simptoame: ritm cardiac rar, regulat sau cu pauze. Sincopele Adams-Stockes (pierderea constiintei) sunt provocate de scaderea frecventei cardiace sub 20/min. Tratament: etiologie si inlaturare a cauzelor. Tratament simptomatic: se impune la frecventa sub 40/min. : Isuprel 10 mg la 3-6 h, atropina 0,5-1 mg. Stimulatorii electrici artificiali endocardici (pacemaker) reprezinta singura solutie terapeutica de durata.

7. CARDIOPATIA ISCHEMICA CRONICA DUREROASA

Este forma clinica a cardiopatiei ischemice cronice care se manifesta prin crize dureroase cu particularitati specifice. in aceasta categorie sunt cuprinse : a) angorul pectoral (angina de piept); b) sindromul intermediar; c) infarctul miocardic. Clasificarea actuala nu mai recunoaste drept entitate “sindromul intermediar” sau “preinfarctul” ; formele clinice cuprinse in aceasta categorie fiind cunoscute ca “angor instabil” in care sunt incluse: 1) angorul de “novo”, prima criza de anginoasa prezentata de un bolnav si care are evolutie imprevizibila; 2) “angorul agravant” – crizele anginoase care apar la eforturi din ce in ce mai mici, la un bolnav cunoscut coronarian; 3) “angorul de repaus” - crizele anginoase apar in afara oricarui efort, uneori noaptea. Tratament: vezi angina pectorala, infarctul miocardic.

8. CARDIOPATIA ISCHEMICA CRONICA NEDUREROASA

Suferinta cardiaca secundara reducerii debitului sanguin coronarian. Miocardul este vascularizat prin cele doua artere coronare, primele ramuri ale aortei si se situeaza alaturi de rinichi si creier printre organele cele mai irigate din organism. Termenul de cardiopatie ischemica exprima faptul ca debitul coronarian este destul de redus pentru a produce simptoame sau semne de suferinta cardiaca. Boala cea mai frecventa a arterelor coronare este arteroscleroza, rar este incriminat luesul, tumora ce comprima o artera coronara, stenoza aorica. Termeni similari pentru cardiopatia ischemica cronica nedureroasa sunt: cardiopatie coronariana, arteroscleroza coronariana, miocardoscleroza, insuficienta coronariana. Terapia naturista recomanda: coada soricelului, in general se beau 2 cani din ceai pe zi, tinctura de arnica montana, 10 picaturi dimineata. Factorii naturali, climat protector, sedativ, bogat in oxigen, viata echilibrata. Simptoame: dupa cum este denumita, aceasta forma a cardiopatiei ischemice nu produce acuze clinice dureroase. Ea poate avea mai multe forme de manifestare: a) asimptomatica clinic, singurul semn fiind modificarile ischemice vizibile pe traseul EKG; b) tulburarile de ritm si de conducere (blocul atrioventricular, blocurile de ramura drept si stang); c) insuficienta cardiaca cronica; d) insuficienta ventriculara stanga (edemul pulmonar); e) sincope; f) moartea subita. Evolutia si gravitatea cardiopatiilor depinde de localizarea stenozelor provocate de procesul arterosclerotic, de numarul acestora si dezvoltarea unei circulatii colaterale. Tratament: vezi angina pectorala si arteroscleroza. Terapia naturista recomanda: ceaiuri: cardiosedative, antiasmatice, calmant impotriva tulburarilor cardiace, sedativ, produs de Plafar, din care nu lipsesc plantele talpa gastii, coada racului, frunze de roinita, radacini de valeriana.


9. CORDUL PULMONAR CRONIC

Afectiune caracterizata prin suferinta partii drepte a inimii datorita bolilor pulmonare. Acestea duc la cresterea presiunii in artera pulmonara ce constituie un obstacol in fata inimii drepte. Se produce astfel, intr-un prim stadiu, hipertrofia inimii drepte, apoi insuficienta cardiaca dreapta. Simptoame: cele ale bolii pulmonare: tuse, lipsa de aer, apare apoi cianoza (invinetirea) buzelor si extremitatilor, edeme (umflaturi) ale membrelor inferioare, ficat marit, dureros. Tratament: a) tratamentul afectiunii pulmonare: bronhodilatatoare, combaterea infectiilor respiratorii, administrarea de oxigen; b) tratamentul insuficientei cardiace drepte: dieta fara sare; tonicardiace: Digoxin 250 mg 1 tb/zi – 5 zile pe saptamana; diuretice; Furantril 40 mg 1 tb de doua ori pe saptamana; sangerare la hematocrit peste 55%.

10. INFARCTUL MIOCARDIC

Reprezinta o necroza a miocardului datorita unei opriri a circulatiei sangelui in arterele coronare produsa prin: a) tromboza primara dezvoltata pe o placa arteroscleroasa; b) hemoragii ale intimei, cu ruptura a acestuia si tromboza secundata; c) hematom prin hemoragie in peretele vascular, urmat de ocluzia vasului. Cauze: cea mai frecventa este arteroscleroza coronariana, foarte rar apare in coronarite infectioase sau colagenotice, ca si dupa embolii, soc, sau dupa hemoragii. Simptoame: durere intensa retrosternala cu iradiere in brate, care nu cedeaza la repaus si nitroglicerina, insotita de paloare, transpiratii reci si dupa caz, de simptome specifice complicatiilor infarctului. Complicatiile imediate sunt: edemul pulmonar acut, tulburarile de ritm si de conducere, embolia in circulatia sistemica, soc cardiogen, moarte subita. Complicatii tardive: anevrism cardiac, insuficienta cardiaca, rupturi ale inimii, sindrom postinfarct. Diagnostic: electrocardiograme si semne biologice: cresterea transaminazei si a altor enzime ca CPK, LDH, leucocitoza, cresterea fibrinogenului, a VHS, a glicemiei. Tratament: - repaus absolut la pat in sectia de terapie coronariana intensiva circa 6-8 zile; apoi miscari active ale gambelor, ridicare la marginea patului, apoi in fotoliu, astfel incat in 3 saptamani bolnavul sa se poata mobiliza prin incapere si la grupul sanitar. Medicatie: sedarea durerii cu Mialgin in dilutii, Algocalmin, sedative usoare. Oxigenoterapia: 4 l/min. Vasodilatatoare coronariene: se foloseste Nitroglicerina fiole 10 mg in perfuzie, Carbocromen (Intensain), Persantin, Miofilin. Se mai folosesc per os Pentalong, Izoket, Nifedipina. Tonicardicele: in complicatii (insuficienta cardiaca) cu prudenta Cedilanid, fiind preferat Dopamina sau Dobutamina. Antiaritmice: Xilina i. Musc. Sau per os si alte antiaritmice dupa caz Heparina si apoi Trombostopul (anticoagulante) la cumulul factorilor de risc.

11. INSUFICIENTA CARDIACA

Insuficienta cardiaca stanga: reprezinta insuficienta pompei ventriculului stang, avand drept cauza cardiopatia ischemica nedureroasa sau dureroasa, inclusiv infarctul de miocard, hipertensiunea arteriala, boli valvulare aortice (insuficienta sau stenoza aortica). Simptoame: dispnee la effort apoi si la repaus, edem pulmonar acut, tahicardie si alte tulburari de ritm, dureri precordiale. Insuficienta cardiaca dreapta: reprezinta insuficienta cordului drept, avand drept cauza principala o boala pulmonara (deci identificandu-se cu cordul pulmonar cronic). Simptome: edeme ale membrelor inferioare, congestia dureroasa a ficatului, cianoza a extremitatilor (invinetire), scaderea cantitatii de urina (oliguria). Insuficienta cardiaca congestiva globala – asociaza cauzele si simptoamele insuficientei cardiace stangi si drepte, fiind insuficienta intregului cord. Tratament: conditii de viata – repausul relativ sau absolut cu pensionare. Dieta: hiposodata – sunt permise 2-3 g sare/zi, mese cantitativ reduse, alcoolul si fumatul sunt interzise. Medicatia: a) Tahicardiacele reprezinta medicatia de baza: Cedilanid (Lanatosid) fiole i. Venos pentru urgente si pentru tratament de intretinere; Digoxin tablete 0,250 mg 1 tb/zi 5 zile pe saptamana cu 2 zile pauza (sambata si duminica). Lanatosid tablete 0,250 mg are eficacitate mai redusa prin absorbtia slaba; b) Diuretice: Furantril (40 mg 1 tb., de doua ori pe saptamana) (sau Nefrix 25 mg).; c) Tratament coronarodilatator: Dipiridamol, Intercordin, Pentalong, Izoket, Nifedipina; d) Tratament anticoagulant: in insuficientele cardiace greu reductibile cu risc de tromboza: Heparina si apoi Trombostop ca tratament de intretinere; e) Vasodilatatoare: Hipopresol, Nitroglicerina, Minoxidil, Pentalong, Captopril. Terapia naturista recomanda: infuzie de frunze de mesteacan, urzica, patlagina, fag; pasta de dovleac fiert, suc de dovleac fiert, de rosii; ceai diuretic de ceapa si miere.

12. MIOCARDITE

Reprezinta afectari inflamatorii sau degenerative ale muschiului inimii (miocardul) produse de cauze diverse, altele decat cardiopatia ischemica. Cauze: a) idiopatice (necunoscute) generand Cardiomiopatia idiopatica: obstructiva, restrictiva sau congestiva; b) cauze infectioase: miocardite virale, rickettsiene, cu protozoare, micotice, bacteriene (bacil difteric, streptococ, pneumococ); c) toxice: medicamente ca citostatice, antidepresive, sulfamide; alcoolul (miocardita alcoolica); d) cauze metabolice: carente alimentare, deficit de vitamine din grupa B, dezechilibre electrolitice (hipopotasemie), endocrinopatii (mixedeme, hipertiroidie), obezitatea, hemocromatoze (excesul de fier); amiloidoza; e) boli de colagen: lupus eritematos diseminat, sclerodermie, poliartrita nodoasa; f) cauze genetice: boli neuromusculare degenerative; g) miocardite post-partum (dupa nastere). Tratament: inlaturarea cauzei si tratamentul insuficientei cardiace.



Bibliografie:

1. Editura Harrison - Principiile medicinei interne, Autori: A. S. Fauci, E. Braunwald, K. J. Isselbacher, J. D. Wilson, J. B. Martin, D. L. Kasper, S. L. Hauser, D. L. Longo, an de aparitie 2000;
2. Editura ALL - Clinica Mayo.Despre bolile inimii, Autor: Bernard J. Gersh, an de aparitie 2004;
3. Editura Corint - Bolile Inimii, Autor: Henri Lafont, an de aparitie 2003.

Cum sa ai unghii sanatoase

In primul rand, zeama de lamaie, fara alte ingrediente poate face minuni. Poti sa aplici, cu ajutorul unei pensule, zeama de lamaie pe unghii ca si cum te-ai da cu lac. Apoi, asteapta o jumatate de ora si poti sa iti speli unghiile. Apoi, uleiul de parafina este bine cunoscut pentru proprietatile sale de crestere. Se gaseste in toate farmaciile, asa ca poti sa il achizitionezi si sa iti rasfeti unghiile intr-o mica baie cu ulei de parafina. Daca nu te incanta ideea de ulei de parafina poti incerca cu ulei de masline. Pregateste un bol in care se gaseste ulei de masline caldut (nu fierbinte) si tine mainile acolo timp de 8 minute. Unghiile tale isi vor recapata stralucirea si vor creste multe mai repede. Tot pentru stralucire si intarirea unghiilor putem sa folosim si drojdia de bere.

Hemoglobina

Hemoglobina

Se poate considera ca medicina moderna incepe cu medicul, chimistul si alchimistul elvetian de orgine germana Paracelsus care a reusit nu numai sa reformeze chimia dar si sa o indrepte spre iatrochimie. Reale contributii in medicina le-au avut si chimistii Th. Sydenham si N. Lemery care au descoperit prezenta fierului in sange. Aceasta a fost o noua treapta castigata de stiinta. Daca sangele este esential pentru aproape toata lumea animala, clorofila este sangele lumii vegetale.



Eritrocite

Reactia clorofiliana a contribuit la diversificarea lumii vegetale, iar hemoglobina din sangele animalelor avea sa duca incet, ritmic, dar sigur oxigenul din plamani spre cele mai ascunse glande si cele mai minuscule celule. Iata cum viata vegetala cat si cea animala se reduc in final la fenomene de oxidare, prin intermediul clorofilei la plante si al hemoglobinei la animale, ambele avand roluri cheie in crearea si ritmicizarea acestui fenomen inca neelucidat suficient nici astazi: viata.

Un fapt este extrem de curios. Atat clorofila din plantele verzi cat si hemoglobina din sangele vertebratelor superioare au o structura chimica extrem de apropiata. Si una si cealalta contin grupe de atomi aproape identice, legate printr-un atom de magneziu la clorofila si printr-un atom de fier la hemoglobina. Foarte posibil ca acest fapt, pe care-l observase inca in 1901 biochimistul polonez M. Nencki, l-a impresionat puternic si pe chimistul german Hans Fischer si l-a tentat sa se ocupe indeaproape de lamurirea fenomenului.

Nu cumva natura a lasat omului acest mesaj ca sa inteleaga mai usor legatura dintre viata vegetala si cea animala? Caci asa precum in secolul trecut Pasteur prin lucrarile sale asupra fermentatieisi microbilor a dus la biologizarea chimiei, in secolul nostru, Hans Fischer, prin cercetarile migaloase, dar stralucit facute asupra clorofilei si hemoglobinei, a contribuit la chimizarea biologiei.

Principalul component al sangelui s-a dovedit a fi hemoglobina (continand un pigment rosu cu rol important in organism), care este pompata de inima in toate partile corpului. Un litru de sange duce cu sine - sub forma de oxihemoglobina - circa 200 ml de oxigen spre viscere si celule. Numele hemoglobina provine de la cuvantul grecesc haima (sange) si globulina (o proteina). Pigmentul haima care se gaseste in hematiile vertebratelor le da culoarea rosie prin fierul pe care-l contine in molecula. Hemoglobina fixeaza - dupa cum s-a mentionat - oxigenul in plamani, dand oxihemoglobina, o combinatie labila, forma prin care se transporta oxigenul spre toate organele unde este nevoie de el. Aceasta fixeaza apoi oxidul si chiar bioxidul de carbon la hemoglobina, dand carboxihemoglobina - o combinatie care se poate retransforma din nou in hemoglobina. Acest colorant rosu al sangelui are greutatea moleculara 68000.

Totusi, unele animale - de exemplu racii - au sangele nu rosu, ci albastru (spre surprinderea nobilimii engleze din secolele trecute care era convinsa ca "numai nobilii au sange albastru in vene"). Acest tip de "hemoglobina" este hemocianina (haima=sange, kuanos=cupru), deci ohemoglobina care contine in molecula in loc de un atom de fier, unul de cupru, care-i da culoarea albastra in loc de cea rosie.

 Trombocite



 Sangele vertebratelor contine globule, plasma si gaze. Globulele sunt de doua feluri: rosii (sau hematii), identificate de Malpighi in 1665 si albe (sau leucocite), asa cum aratase englezul W. Hawson in anul 1770. Globulele rosii se gasesc in numar impresionant, aproximativ 5 milioane intr-un mililitru cub de sange. Ele contin globulina, saruri de potasiu si fosfati. Analizele spectrale au aratat prezenta fierului (1g la 200g de hemoglobina).

 Globulele albe sunt mult mai putin numeroase decat cele rosii. Un litru de sange contine 8 miliarde, adica revine o globula alba la 750 globule rosii. Mecinikov a aratat ca rolul acestora este de a apara organismul de infectii (de microbi patogeni), luptandu-se cu "inamicul" prin asa-nimita fagocitoza.

Grasime si efectele lor

Unul din principalele riscuri pentru sanatate este consumul de grasimi
animale in cantitati prea mari; organismul are nevoie de grasimi in
cantitati mici.
GRASIMILE SATURATE se gasesc in primul rind in carnea de vaca, porc si
oaie si in diversele produse preparate din aceste feluri de carne si din
grasimea lor, cum sint cirnatii, placintele cu carne, hamburgarii etc.;
excesul de grasimi saturate poate duce la boli ale arterelor coronare,
la ingrasare si obezitate;
GRASIMILE NESATURATE se gasesc in carnea de peste, pui, curcan, rata, in
oua, fasole, linte, seminte de floarea soarelui si in produsele care
contin aceste alimente; grasimile nesaturate prezinta mai putine
riscuri, dar in cantitati prea mari pot duce la ingrasare si la riscul
aparitiei unor boli;
In loc de carne grasa sau slanina, cumparati cantitati mici de carne
slaba; consumati mai multa carne de peste de orice fel; de asemenea,
ficatul este aliment foarte bun, care contine fier; mincarurile
traditionale din fasole si alte leguminoase sint hranitoare; cind le
gatiti folositi cit mai putine grasimi animale si evitati prajitul; de
asemenea, incercati sa evitati sa puneti grasimi in supe sau ciorbe; in
concluzie, cu cit mincati mai putine grasimi, cu atit mai bine pentru
sanatatea dumneavoastra.
Sursa: Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe -
Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate. Newsletter

Stil de viata sanatos

Stilul de viata sanatos reduce riscul unor boli grave si al mortii
premature. Nu toate bolile pot fi insa prevenite. Studiile stiintifice
au identificat anumite tipuri de comportament care contribuie la
aparitia unor maladii grave, soldate cu decese premature. Numeroase
decese datorate in special bolilor arterelor coronare si cancerelor
bronhopulmonare pot fi prevenite. Sanatate nu inseamna doar evitarea
imbolnavirilor de tot felul. Sanatatea inseamna in egala masura
pastrarea unei stari de bine din punct de vedere fizic, mental si
social.
Pentru un om care nu doreste sa aiba probleme de sanatate, nu conteaza
doar sa manince cu placere. Pentru el, important este si CE maninca. O
alimentatie sanatoasa poate fi chiar mai ieftina. Ideile traditionale
despre ce inseamna o hrana sanatoasa sint valabile si astazi. Consumul
legumelor cultivate in gradina ofera numeroase beneficii pentru
organism. Consumul zilnic de carne in cantitati mari - o alta idee
traditionala - prezinta insa mari riscuri pentru sanatate. Studii
recente au demonstrat ca grasimile si carnea in cantitati mari sint
daunatoare sanatatii omului. Organismul uman are nevoie de cantitati
mici de hrana si nu in fiecare zi. Cu cit mincam mai putina carne si
grasimi animale, cu atit scad riscurile pentru sanatate.
Sursa: Centrul National de Promovare a Sanatatii si Programe -
Institutul de Management al Serviciilor de Sanatate.Newsletter


 

Medicina informativa Copyright © 2009 - 2010 Toate drepturile rezervate.